Sursa foto: freepik

Siguranța pe internet nu mai este un lux rezervat marilor corporații sau experților IT. Este o necesitate pentru oricine are un cont de e-mail, folosește un smartphone sau plătește online. În fiecare zi, mii de români sunt ținta atacurilor cibernetice, iar consecințele pot fi devastatoare: conturi sparte, bani pierduți, date personale vândute pe internet sau reputație distrusă.

În acest ghid complet vei găsi tot ce trebuie să știi despre siguranța pe internet: de la definiții și riscuri reale, la măsuri concrete pe care le poți aplica chiar astăzi, fie că ești un utilizator obișnuit, părinte sau antreprenor.

Ce înseamnă siguranța pe internet

Sursa foto: freepik

Siguranța pe internet (sau securitatea cibernetică pentru utilizatori) reprezintă ansamblul de practici, instrumente și comportamente menite să protejeze datele personale, dispozitivele și identitatea digitală a unei persoane în mediul online. Aceasta acoperă totul, de la modul în care îți alegi parola până la felul în care îți securizezi site-ul sau magazinul online.

În sens larg, siguranța pe internet include protecția împotriva hackerilor, a programelor malware, a tentativelor de phishing și a oricărei forme de fraudă digitală. Este, practic, igiena digitală a zilelor noastre.

De ce este importantă siguranța pe internet

Internetul a transformat fundamental felul în care trăim, muncim și comunicăm. Această dependență vine însă cu riscuri reale, iar datele arată că România nu face excepție. Conform Raportului anual DNSC pe 2024, fraudele informatice au crescut cu 40,2% față de 2023, iar fenomenul malware a explodat cu 286,8%, o evoluție pe care specialiștii o pun pe seama atacatorilor tot mai prolifici, capabili să genereze circa 500.000 de programe malițioase noi în fiecare zi.

La nivel mondial, costul total al criminalității cibernetice este estimat la 10,5 trilioane de dolari anual în 2025, conform datelor agregate de DNSC în Buletinul de indicatori H1 2025.

Traducerea în termeni concreți: banii tăi, datele de identitate, relațiile profesionale și reputația în mediul digital sunt toate expuse.

Riscuri frecvente intalnite online

Peisajul amenințărilor cibernetice se schimbă rapid și vizează orice utilizator conectat, nu doar companiile mari. Printre cele mai comune: furtul de date prin phishing, infectarea dispozitivelor cu malware sau ransomware, compromiterea conturilor de social media și frauda prin magazine online false.

La acestea se adaugă riscuri mai puțin vizibile, urmărirea comportamentului prin cookie-uri nedorite, scurgerile de date din aplicații nesecurizate sau vulnerabilitățile din sistemele neactualizate.

Impactul amenințărilor cibernetice asupra utilizatorilor

Potrivit unui raport IBM din 2023, costul mediu global al unui incident de securitate cibernetică a depășit 4,45 milioane de dolari pentru companii. La nivel individual, consecințele sunt la fel de severe: pierderi financiare directe, furt de identitate, șantaj digital sau pur și simplu pierderea accesului la ani de date stocate în cloud.

Dincolo de prejudiciul material, victimele atacurilor cibernetice raportează frecvent stres, anxietate și un sentiment persistent de violare a intimității, efecte care se mențin mult după ce incidentul tehnic a fost rezolvat.

Amenințări comune care afectează siguranța pe internet

Sursa foto: unsplash

Înainte de a te putea proteja eficient, trebuie să știi cu ce te confrunți. Amenințările cibernetice nu sunt rezervate marilor companii sau celebrităților, ele vizează orice utilizator conectat la internet, indiferent de vârstă, profesie sau dispozitiv. Mai jos găsești cele mai frecvente tipuri de atacuri cu care se confruntă românii în mediul online și cum le poți recunoaște la timp.

Phishing si furtul de date personale

Phishing-ul rămâne una dintre cele mai eficiente metode de atac, tocmai pentru că exploatează reflexe umane, nu vulnerabilități tehnice. Atacatorul trimite un e-mail, un SMS sau un mesaj pe rețele sociale care pare să vină de la o sursă de încredere, banca ta, un curier, o platformă de streaming și te invită să accesezi un link și să introduci date sensibile.

DNSC avertizează în mod repetat asupra campaniilor de tip smishing care imită firme de curierat, un SMS aparent inofensiv anunță că „livrarea nu a putut fi efectuată” și solicită plata unei taxe printr-un link care duce către un site fals. Odată introduse datele de card, acestea ajung direct la atacatori. Mecanismul este documentat de DNSC într-un ghid dedicat phishing-ului și smishingului.

Semnele unui atac phishing: adresa expeditorului cu caractere ciudate, urgența artificială („contul tău va fi blocat în 24 de ore”), link-uri care nu corespund domeniului real al companiei, cereri de date personale sau financiare.

Malware, viruși și ransomware

Malware este termenul generic pentru orice software creat cu intenții malițioase: viruși care deteriorează fișierele, spyware care supraveghează activitatea fără știrea ta și ransomware care îți criptează datele și cere răscumpărare.

Atacul ransomware WannaCry din mai 2017 a afectat peste 200.000 de computere din 150 de țări, inclusiv spitale, bănci și instituții guvernamentale, exploatând o vulnerabilitate a sistemelor Windows neactualizate. În România, mai multe instituții au resimțit direct efectele. 

Șapte ani mai târziu, amenințările de tip ransomware nu au dispărut, în 2024 au fost înregistrate 101 incidente ransomware gestionate de DNSC, printre victime numărându-se Romanian Soft Company (furnizorul platformei Hipocrate, care deservea 26 de spitale), grupul Electrica S.A., Primăria Timișoara și Primăria Sectorului 5 din București. Contextul global explică de ce: plata medie cerută în atacurile ransomware a ajuns la 2 milioane de dolari în 2024, o creștere de 400% față de anul anterior, potrivit Sophos, date incluse în Buletinul DNSC H1 2025.

Atacuri asupra conturilor de social media

Conturile de Facebook, Instagram sau TikTok au valoare reală: conțin date personale, acces la cercuri sociale și, adesea, date de card legate la platforme de plată. Tocmai de aceea sunt ținte din ce în ce mai frecvente.

Metodele de atac includ credential stuffing (folosirea unor combinații de username/parolă furate din alte breșe), atacuri brute force și inginerie socială prin care victima este convinsă să ofere singură accesul la cont. Conform DNSC, incidentele de tip „Cont Compromis” au crescut cu 21% în 2024, o tendință explicată parțial de implementarea slabă a autentificării cu mai mulți factori și de reutilizarea aceleiași parole pe multiple platforme.

Un cont compromis poate fi folosit pentru a trimite spam sau escrocherii prietenilor tăi, pentru a extrage informații personale sau pentru a-ți afecta reputația profesională.

Fraude online si magazine false

România se confruntă cu o problemă serioasă legată de magazinele online false. Acestea imită vizual site-uri reputate, oferă produse la prețuri atrăgătoare și dispar după ce încasează banii. Sesizările legate de fraude în comerțul electronic au crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales în perioadele de campanii promoționale (Black Friday, Sărbători).

Cum recunoști un magazin fals: nu are adresă fizică verificabilă sau detalii reale de contact, nu are recenzii independente pe forumuri sau platforme terțe (nu te baza pe recenziile de pe site-ul respectiv), nu oferă metode sigure de plată cu protecție pentru cumpărător și prezintă prețuri mult sub piață fără nicio explicație logică. Verifică vechimea domeniului pe whois.ro, un magazin înregistrat acum două săptămâni și care vinde electronice premium merită toată suspiciunea ta.

În cursul anului 2024 la nivelul Directoratului au fost raportate următoarele date:

Măsuri esentiale pentru siguranța pe internet

Sursa foto: unsplash

Cele mai multe atacuri cibernetice reușesc nu pentru că sunt sofisticate, ci pentru că exploatează neglijențe simple. Iată măsurile de bază pe care orice utilizator ar trebui să le aplice.

Parole puternice și autentificare în doi pasi

O parolă puternică este prima linie de apărare. Regulile de bază: minim 12 caractere, combinație de litere mari și mici, cifre și simboluri, fără cuvinte din dicționar și fără informații personale (data nașterii, prenumele).

Recomandarea practică: folosește un manager de parole (Bitwarden, 1Password, KeePass) pentru a genera și stoca parole unice pentru fiecare cont. Astfel nu mai ești tentat să refolosești aceeași parolă pe mai multe platforme, o obișnuință care, potrivit DNSC, este unul dintre principalii factori care explică creșterea conturilor compromise.

Autentificarea în doi pași (2FA) adaugă un strat suplimentar: chiar dacă cineva îți află parola, nu poate accesa contul fără cel de-al doilea factor (un cod generat de o aplicație de tip Google Authenticator sau Authy). Activează 2FA pentru toate conturile importante: e-mail, bancă, rețele sociale.

Actualizarea constanta a aplicatiilor si sistemelor

Actualizările nu sunt doar despre funcții noi. Cel mai adesea includ patch-uri de securitate care remediază vulnerabilități exploatate activ de hackeri. DNSC avertizează că intenția atacatorilor de a exploata vulnerabilitățile din lanțul de furnizori, prin aplicațiile produse de aceștia, este o tendință în creștere.

Activează actualizările automate pentru sistemul de operare (Windows, macOS, Android, iOS), pentru browser și pentru orice aplicație critică. Pentru proprietarii de site-uri WordPress, actualizările de teme și plugin-uri sunt la fel de importante, dacă nu mai mult, cele mai multe atacuri asupra site-urilor exploatează tocmai plugin-urile neactualizate.

Utilizarea unei conexiuni securizate

Conexiunile Wi-Fi publice (cafenele, aeroporturi, hoteluri) sunt un teren preferat al atacatorilor. Prin tehnica „man-in-the-middle”, un atacator poate intercepta tot traficul tău de pe o rețea nesecurizată.

Soluții practice: folosește un VPN de încredere când ești conectat la rețele publice; dezactivează conectarea automată la rețele Wi-Fi necunoscute; apelează la datele mobile în loc de Wi-Fi public atunci când accesezi conturi sensibile (bancă, e-mail de serviciu).

Atenție la linkuri și fișiere suspecte

Regula de aur: dacă ceva creează urgență artificială sau pare prea bun ca să fie adevărat, nu da click. Înainte de a accesa orice link primit prin e-mail sau mesaj, treci cursorul deasupra lui (fără a apăsa) pentru a vedea adresa reală de destinație.

Instrumente utile: VirusTotal (scanezi URL-uri și fișiere) și Google Safe Browsing. Nu descărca niciodată fișiere executabile (.exe, .bat, .msi) din surse necunoscute și fii extrem de precaut cu documentele Office care cer activarea macrocomenzilor.

Siguranța pe internet pentru copii și companii

Sursa foto: unsplash

Siguranța pe internet nu este o preocupare exclusivă a adulților sau a departamentelor IT. Copiii și organizațiile au nevoi specifice de protecție digitală, iar ignorarea lor poate duce la consecințe serioase, de la expunerea minorilor la conținut periculos, până la breșe de securitate care pot costa o companie zeci de mii de euro.

Control parental si educatie digitala

Copiii sunt utilizatori din ce în ce mai precoce ai internetului, iar lipsa de experiență îi face vulnerabili: conținut inadecvat vârstei, cyberbullying, grooming sau dependența de ecrane sunt riscuri reale.

Instrumentele de control parental (disponibile nativ pe toate sistemele de operare moderne și în routerele actuale) permit limitarea timpului de ecran, blocarea categoriilor de conținut și monitorizarea aplicațiilor. Dar cel mai eficient „control parental” rămâne comunicarea deschisă: explică-i copilului tău ce este sigur și ce nu, de ce nu trebuie să vorbească cu necunoscuți online și ce face dacă întâlnește ceva care îl îngrijorează.

Politici interne de securitate IT

Pentru companii, siguranța pe internet pornește de la o politică clară de securitate IT, documentată și comunicată tuturor angajaților. Aceasta trebuie să acopere: gestionarea parolelor și a accesurilor, utilizarea dispozitivelor personale în rețea (politica BYOD), procedura de raportare a incidentelor și regulile privind stocarea și transmiterea datelor sensibile.

Nu trebuie să fie un document de 100 de pagini. Pornește simplu: parole unice pentru fiecare serviciu, autentificare în doi pași pentru accesul la infrastructura critică și backup-uri automate testate periodic.

Instruirea angajatilor privind siguranta pe internet

DNSC subliniază că nivelul redus de conștientizare din partea publicului larg și interesul limitat al managementului privind amenințările cibernetice amplifică vulnerabilitățile existente. Studiile arată că peste 90% din incidentele de securitate cibernetică implică o eroare umană, angajatul care dă click pe un link de phishing, care conectează un USB găsit în parcare sau care transmite parole prin e-mail.

Cel mai eficient instrument: simulări regulate de phishing. Companiile care organizează atacuri simulate și oferă training imediat celor care pică testul înregistrează o scădere cu până la 70% a vulnerabilității umane în 12 luni, conform datelor KnowBe4.

Ce vedem frecvent atunci când companiile vin după un incident: angajații nu știau să recunoască un e-mail de phishing, nu aveau instrucțiuni clare despre ce să facă când primesc un fișier suspect și nimeni nu era responsabil formal de securitate IT.

Monitorizare si prevenirea incidentelor cibernetice

Reacția la un incident contează, dar detecția timpurie contează mai mult. Un site infectat cu malware poate rămâne compromis săptămâni întregi fără ca proprietarul să știe, timp în care vizitatorii sunt expuși, datele sunt furate și reputația e erodată.

Instrumente de monitorizare recomandate pentru proprietarii de site-uri: Google Search Console (alertează despre probleme de securitate detectate de Google), Sucuri SiteCheck (scanează site-ul după malware și verifică blacklist-urile principale) și notificările automate oferite de platforma ta de găzduire.

Studiu de caz real: Un magazin online românesc de dimensiuni medii a pierdut poziții semnificative în Google și a primit un avertisment „Site înșelător” în urma infectării cu un script de card skimming. Detecția a venit abia după ce clienții au început să raporteze tranzacții frauduloase. Cu un sistem de monitorizare activ, infecția ar fi putut fi depistată în ore, nu săptămâni.

Planul minim pentru orice business online: alerte automate pentru downtime, scanare săptămânală după malware, verificare lunară a backup-urilor (nu doar că există, ci că pot fi restaurate efectiv) și audit semestrial al accesurilor și permisiunilor.

Găzduire web securizată: cum te protejează infrastructura cyber_Folks

Siguranța unui business online începe de la infrastructura pe care îl găzduiești și nu se termină niciodată. Cu peste 20 de ani de experiență și sute de mii de site-uri gestionate, echipa cyber_Folks cunoaște bine vulnerabilitățile cu care se confruntă cel mai des businessurile românești online: plugin-uri WordPress neactualizate, parole slabe pentru cPanel sau FTP, lipsa backup-urilor automate.

Indiferent dacă ai o echipă IT dedicată sau gestionezi singur prezența online, o găzduire cu securitate integrată elimină o categorie întreagă de riscuri fără să îți consume resurse. Companiile cu echipe tehnice proprii câștigă timp pentru lucruri cu adevărat importante, în loc să îngrijească manual infrastructura de bază. Cele fără expertiză internă câștigă un strat de protecție pe care altfel nu l-ar putea asigura.

Printre măsurile de securitate incluse în serviciile cyber_Folks se numără: Imunify360, unul dintre cele mai avansate sisteme de protecție pentru hosting, care scanează automat fișierele, blochează atacurile brute force și poate curăța site-urile infectate fără intervenție manuală din partea proprietarului, protecție DDoS, firewall la nivel de server, backup-uri automate zilnice și monitorizare continuă a infrastructurii. Suportul tehnic disponibil 24/7 înseamnă că, în cazul unui incident, nu ești niciodată singur.

Concluzie

Siguranța pe internet nu este un proiect cu un final. Este o practică continuă, la fel ca sănătatea fizică: nu te ferești de răceală doar iarna.

Pașii pe care îi poți face chiar astăzi nu necesită cunoștințe tehnice avansate: actualizează-ți parolele și activează autentificarea în doi pași, asigură-te că sistemele și aplicațiile tale sunt la zi și verifică dacă site-ul tău rulează pe o infrastructură securizată.

Dacă ai un business online și vrei o fundație tehnică solidă, cyber_Folks pune la dispoziție peste două decenii de experiență în găzduirea și protejarea a sute de mii de site-uri românești. Siguranța pe internet începe de la alegeri bune — iar o găzduire de încredere este una dintre cele mai importante.

Adrian Chiruță

Adrian Chiruță

Adrian Chiruță este co-CEO al cyber_Folks România, specialist în web hosting, servere performante, securitate online și optimizare site-uri. Cu o experiență de peste 15 ani în domeniul IT, Adrian oferă informații practice și soluții profesionale pentru antreprenorii care vor o prezență online sigură, stabilă și rapidă. Este dedicat excelenței și crede că experiența clientului trebuie să depășească întotdeauna așteptările.
Vezi toate articolele →
Adrian Chiruță
Adrian Chiruță
Adrian Chiruță este co-CEO al cyber_Folks România, specialist în web hosting, servere performante, securitate online și optimizare site-uri. Cu o experiență de peste 15 ani în domeniul IT, Adrian oferă informații practice și soluții profesionale pentru antreprenorii care vor o prezență online sigură, stabilă și rapidă. Este dedicat excelenței și crede că experiența clientului trebuie să depășească întotdeauna așteptările.

Adaugă comentariul

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Cauți mai departe?